Informații despre județul Neamț

 

Untitled

     Județul Neamț ocupă o poziție central-estică în ansamblul teritorial național și se suprapune, parțial, Carpaților Orientali, Subcarpaților Moldovenești și Podișului Moldovenesc, face parte din categoria unităților administrativ – teritoriale cu o suprafață medie, având 5896 km pătrați, ceea ce reprezintă 2,5% din teritoriul țării.      Limitele geografice ale judeţului Neamţ sunt date de: judeţul Suceava – la Nord; judeţele Vaslui şi Iaşi – la Est; judeţul Bacău – la Sud; judeţul Harghita – la Vest.      Suprafaţa judeţului Neamţ este de 5896 km2, ceea ce reprezintă 2,5% din teritoriul României. Reşedinţa judeţului Neamţ este Municipiul Piatra Neamţ. Judetul Neamț a fost înființat în actualele limite administrative prin Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României și are în componența sa 81 localități, după cum urmează: 2 municipii, Piatra Neamț si Roman, 3 orașe: Târgu Neamț, Bicaz și Roznov, un număr de 78 comune și 347 sate.

     Stema judeţului Neamţ, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, antic, de culoare roşie, având pe mijloc un pal vertical îngustat, din aur. În partea dreaptă se află o capră neagră, sărind peste o stâncă de argint umbrită. În partea stângă se află trei spice de grâu în fascie, de aur.

     Semnificaţiile elementelor însumate:

Elementele din partea dreaptă (capra şi stânca) reprezintă simbolic şi heraldic vechea stemă a judeţului Neamţ, cu bogăţia cinegetică şi a subsolului din zonă.

– Elementele din partea stângă (spicele) reprezintă simbolic şi heraldic vechea stemă a judeţului Roman, cu bogăţia pământului şi una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor din această zonă.

     Judeţul Neamţ este străjuit de creste albe şi brazi înalţi, cu dealuri line la poalele Romanului şi vârfuri semeţe ce înconjoară oraşul Piatra Neamţ. Aici, muntele, apa lacurilor şi dealurile se adună în tăcere de parcă s-au întâlnit pentru a păzi această zonă de o frumuseţe naturală unică. Totodată, oraşul Bicaz de sub apa cea mare a Bistriţei si oraşul Târgu Neamţ care păstrează cetatea medievală a lui Ştefan cel Mare oferă turiştilor mărturii importante despre istoria, cultura şi bogăţiile acestor locuri.

     Momente din istoria și frumuseţea acestor meleaguri moldave au fost aşternute cu dibăcie pe hârtie de către mari scriitori români, cum ar fi: Alexandru Vlahuță, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogaș și filozoful Vasile Conta. Alături de ei, au imortalizat în ulei pe pânze, văile, apele şi înălţimile ce se împletesc pe văile Bistriţei sau a Siretului, peisajele montane şi frumuseţea lăcaşurilor de cult, mari pictori români ca: Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Alexandru Baesu, Lascar Vorel, Iulia Hălăucescu şi Victor Brauner.

          Mănăstiri din judeţul Neamţ

     Judeţul Neamţ este ţinutul unde se găsesc cele mai vechi şi cele mai multe mănăstiri din Moldova considerate adevărate centre de cultură medievală.      Deosebită este Mănăstirea Neamţ, cea mai veche mănăstire din Moldova, denumită şi “Ierusalimul Ortodoxiei Române”, care pune la dispoziția vizitatorilor în muzeu un bogat tezaur şi cea mai veche bibliotecă mănăstirească, contribuind astfel la dezvoltarea culturii şi artei romăneşti medievale.

     Mănăstirea  Agapia este împodobită spre nemurire de sfinţii pictaţi de Nicolae Grigorescu intre anii 1858 – 1861 şi deţine o impresionantă colecţie muzeală de artă medieval şi religioasă şi o bibliotecă care cuprinde cărţi şi manuscrise vechi.

     Mănăstirea Secu dăinuie de peste 500 de ani şi adăposteşte o impresionantă colecţie muzeală de obiecte bisericeşti, icoana Cipriota si mormântul ctitorului ei, Nestor Ureche.

     Mănăstirea Sihăstria, prin cele trei secole de existenţă adăposteşte o colecţie si o bibliotecă cu o mare valoare istorică şi culturala şi este cunoscută pentru duhovnicii Părintele Cleopa şi Părintele Paisie Olaru.

     Mănăstirea Văratec situată în satul mănăstiresc Văratec deţine o colecţie de artă veche bisericească şi este locul unde se află mormântul Veronicăi Micle.

     Mănăstirea Bistriţa cu  o mare valoare istorică şi arheologică unde se păstrează şi Icoana Sfânta Ana – făcătoare de minuni şi mormântul domnitorului Alexandru cel Bun, se numără printre cele mai vechi mănăstiri din Moldova. La această mănăstire a stat până în 1990 părintele Iustin Pârvu de la Mănăstirea Petru Vodă, un alt loc plin de linişte între mănăstirile din Moldova.

     Mănăstirea Pângăraţi datează din anul 1560 şi are o arhitectură unică între mănăstirile din Moldova prin includerea în aceeaşi clădire a două biserici suprapuse.

     Mănăstirea Durău construită de către una din fiicele domnitorului Vasile Lupu, a fost împodobită cu pictură în ceară, în tehnica encaustică, de către Nicolae Tonitza şi ucenicii săi – printre care şi Corneliu Baba.

     Vizitarea acestor vechi mănăstiri din Moldova situate în judeţul Neamţ va oferi şansa pelerinului şi turistului să înţeleagă şi să simtă câte ceva din spiritualitatea bisericii ortodoxe din Moldova şi implicit din judeţul Neamţ.

Muzee şi Case memoriale

     În judeţul Neamţ turiştii pot regăsi în muzeele de istorie, de artă, de ştiinţele naturii si etnografice obiecte care vorbesc despre trecutul şi prezentul judeţului Neamţ, despre obiceiurile şi tradiţiile oamenilor care au locuit în acest ţinut.

     În muzeele de istorie din judeţul Neamţ, turiştii vor găsi mărturii ale acestor locuri în care originile primilor oameni se pierd în negura timpurilor. În judeţul Neamţ au fost descoperite urmele civilizaţiei Cucuteni. Aici este locul unde Ştefan cel Mare a construit mănăstiri şi renumita cetate medievală Cetatea Neamțului. Vizitează aceste locaţii şi fă o călătorie imaginară în trecutul primilor oameni din aceste locuri, fii martorul creaţiilor artistice şi îmbogăţeşte-ţi cunoştinţele în muzeele din judeţul Neamţ.

     Muzeul de Istorie şi Etnografie din Târgu Neamţ prezintă o sinteză a bogăţiei istoriei medievale a oraşului Târgu Neamţ, dar şi a meşteşugurilor tradiţionale din Depresiunea Neamţ, pornind de la tors şi ţesut până la prelucrarea produselor agricole, a lemnului, a metalelor şi a ceramicii.

     Muzeul de Istorie şi Etnografie din Bicaz este destinat istoriei monografice a Văii Bistriţei şi este structurat pe trei spaţii distincte, alături de care sunt expuse 102 picturi donate oraşului de pictoriţa Iulia Hălăucesu.

     Muzeul de Istorie şi Arheologie din Piatra Neamţ înfiinţat de către preotul Constantin Mătasă expune din bunurile culturale clasate în Tezaurul patrimoniului cultural naţional care prezintă evoluţia comunităţilor umane de pe aceste meleaguri începând cu paleoliticul superior şi până în epoca contemporană.

     Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni din Piatra Neamţ este primul muzeu Cucuteni din Romania şi are expuse în jur de 300 de piese din Cadrul Culturilor Precucuteni şi Cucuteni, incluse în categoria „tezaur“ a patrimoniului cultural naţional.

     Muzeul de Istorie  din Roman este organizat în 15 săli având un număr impresionant de obiecte, începând cu epoca pietrei cioplite şi până la primul razboi mondial.

     În muzeele de artă din judeţul Neamţ turistul va putea admira o colecţie impresionantă de lucrări artistice, deosebite prin calitatea şi tehnica execuţiei.

     Muzeul de Artă din Piatra Neamţ prezintă o viziune panoramică asupra evoluției artelor vizuale (pictură, grafică, sculptură, tapiserie) create de artiştii români la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în secolul al XX-lea.

     Muzeul de Artă din Roman expune lucrări de pictură, grafică şi sculptură care pun în valoare arta românească a artiştilor legaţi într-un fel sau altul de zona Roman: Maria Ciurdea Steurer, Iosif Steurer, Stavru Tarasov, Jean Cosmovici, Constantin Isachie şi Nicu Enea.

     Muzeul de artă “Iulia Hălăucescu” din Tarcău inaugurat în clădirea în care a funcţionat “fosta şcoală a învăţătorului” din Tarcău expune aproape 120 de lucrări plastice, dar şi obiecte personale ale artistei care a fost supranumită “doamna acuarelei româneşti” Iulia Hălăucescu.

     Colecția  Mănăstirească de la Mănăstirea Agapia este dedicată marelui pictor Nicolae Grigorescu şi expune cele 29 de lucrări originale ale pictorului care au fost lucrate în perioada în care acesta a pictat şi interiorul Mănăstirii Agapia.

     În judeţul Neamţ sunt  locurile unde au copilărit şi au trăit mari scriitori şi oameni de cultură ai neamului românesc. Despre acest ţinut spectaculos s-au scris nenumărate poveşti care de-a lungul veacurilor au impresionat copii şi adulţi de toate vârstele.

     Casa Memorială “Calistrat Hogaş” din Piatra Neamţ inaugurată în casa în care a locuit scriitorul Calistrat Hogaș are un stil architectural deosebit şi expune documente de familie, manuscrise, mobilă originală şi obiecte personale ale scriitorului.

     Casa Memorială “Ion Creangă” din Humuleşti, Neamţ este casa unde s-a născut şi a copilărit Nică a lui Ştefan a Petrei. Casa a fost construită în anul 1830 de bunicul povestitorului. Aici găsim cuptorul şi stâlpul hornului unde stă agăţată sfoara cu motocei la capăt cu care se jucau mâțele, descrisă de povestitor în “Amintiri din copilărie” sau prichiciul vetrei cel humuit, de care scriitorul se ţinea când a început să meargă copăcel.

     Casa Memorială “Veronica Micle” din Târgu Neamţ este casa pe care poeta Veronica Micle a îndrăgit-o foarte mult şi care expune obiecte şi documente despre viaţa şi activitatea literară a muzei poetului nostru naţional, Mihai Eminescu.

     Casa Memorială “Alexandru Vlahuţă” din comuna Agapia, Neamţ este casa în care s-a născut şi a copilărit scriitorul Alexandru Vlahuţă şi locul unde s-a incercat reconstituirea atmosferei specifice epocii în care a trăit acesta.

     Casa Memorială Visarion Puiu si Muzeul Mihail Sadoveanu din satul Mănăstirea Neamţ este locul în care scriitorul Mihail Sadoveanu şi-a petrecut amurgul vieţii. Aici, expoziția păstrează ambianţa de epocă şi cuprinde piese de mobilier, pianul, sabia de samurai, un șah de fildeș, documente, obiecte personale, fotografii, portretele părinţilor şi a scriitorului.

      Casa Memorială “I. I. Mironescu” din Tazlău, Neamţ este casa în care s-a născut şi a locuit  doctorul şi scriitorul I. I. Mironescu din Tazlău şi expune obiecte personale, fotografii, schiţe, cărţi şi mobilier care au aparţinut acestuia.

Parcuri şi rezervaţii naturale

     Fortele dezlănţuite ale naturii au creat în zona judeţului Neamţ un adevărat muzeu în aer liber a cărui exponate sunt aceste peisaje unice, interesante şi deosebit de spectaculoase care formează parcurile şi rezervaţiile naturale protejate. Printre aceste peisaje de-a dreptul fascinante se regăsesc numeroase obiective turistice ce pot fi vizitate.

Parcul Naţional Ceahlău, care reprezinta cea mai mare atractie turistica din Carpatii Orientali, se întinde pe o suprafaţă de 7.742,5 ha şi cuprinde trei arii protejate: Rezervatia Ştiinţifica “Ocolasul Mare”, Rezervaţia natural botanica “Poliţa cu Crini” si Monumentele naturii “Cascada Duruitoarea” şi “Avenul Mare” în care sunt protejate peste 1100 specii de flori şi 90 de specii de păsări şi animale. An de an traseele montane din muntele Ceahlau sunt frecventate de mii de turisti.

     Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş cu următoarele puncte de atracţie: Rezervaţia Cheile Sugăului, Cheile Laposului, Peștera Munticelu, Peştera tunel sau Peştera glodului şi Cheile Bicăjelului.

     Parcul Natural Vânători Neamţ are ca obiectiv protejarea şi conservarea populaţiei de zimbri şi cuprinde următoarele rezervaţii naturale: Codrii de Aramă, Pădurea de argint,  Rezervaţia de Zimbrii  şi Faună Carpatină “Dragoş Vodă” şi Pădurea de Smarald.

     În judeţul Neamţ au fost declarate arii de protecție specială avifaunistică următoarele lacuri: Lacul Bâtca DoamneiLacul Vaduri şi Lacul Pângăraţi. Aceste lacuri constituie o verigă importantă în păstrarea biodiversităţii şi a habitatelor naturale pentru toată zona estică din continentul European.

     O altă rezervaţie naturală a Neamţului o reprezintă Lacul Cuiejdel. Acesta este cel mai mare lac de baraj natural din România cu o frumuseţe peisagistică deosebită care atestă unicitatea şi importanţa acestuia.

Cetăţi

     Cetăţile şi conacele boiereşti, veritabile monumente istorice care stau mărturie la măreția de altădată a judeţului Neamţ, cum ar fi impresionanta Cetate a Neamţului – un obiectiv istoric medieval din oraşul Târgu Neamţ deosebit de important şi spectaculos, mai ales acum după lucrările de renovare şi restaurare.

Meşteri populari

     Tradiţiile populare din zona judeţului Neamţ sunt duse mai departe prin măiestria şi dăruirea meşterilor populari. Acestia reuşesc să creeze adevărate obiecte de artă populară tradiţională care au servit de-a lungul timpului necesităţilor ţăranului român iar acum, aceste creaţii au devenit obiecte cu caracter ornamental.

Agrement

     Telegondola şi pârtia de schi, alături de Complexul turistic şi de agrement “Peste Vale” din Piatra Neamţ oferă turiştilor locuri de petrecerea timpului liber într-o manieră plăcută. Posibilităţi de agrement sunt şi pe lacul Izvorul Muntelui de lângă Bicaz.

     Vă invităm să vizitaţi Judeţul Neamţ, să vedeţi mânăstirile, muzeele, casele memoriale, Cetatea Neamţului, să mergeţi pe traseele de munte şi să admiraţi frumuseţea naturală a acestui loc deosebit

(http://www.cjneamt.ro/prezentarejudet/Prezentare%20Judet/Turism.aspx?PageView=Shared)